Romanian News Portal: Moldova – în drumul spre Occident

Moldova – în drumul spre Occident
================================================================================
Valeriu Gonţa on 17 Ianuarie 2010 05:54:00
 
Republica Moldova este o ţară mică, de dimensiunea statului american
Maryland. Aceasta şi-a câştigat independenţa după desfiinţarea Uniunii
Sovietice în 1991. Destrămarea URSS-ului a dus la declin economic şi
instabilitate în Moldova, iar în anul 2001 cetăţenii nemulţumiţi au
salutat revenirea comuniştilor la putere şi a programelor lor sociale. Cu
toate acestea, ţara a rămas foarte săracă, cu oameni care emigrează pentru
a-şi găsi un loc de muncă. Aproximativ un sfert din cei 4.3 milioane de
persoane care trăiesc în Republica Moldova, lucrează în Europa de Vest, iar
conform Băncii Mondiale, banii pe care aceştia îi trimit în ţară
constituie 36,5 procente din Produsul său Intern Brut.
La 29 iulie 2009, partidele de opoziţie pro-occidentale din Moldova au luat
controlul ţării în cadrul alegerilor parlamentare anticipate, eliminând
ultima conducere comunistă din Europa. Alegerile repetate au venit la patru
luni după protestele tinerilor împotriva stagnării politice şi economice a
ţării, scrie cotidianul american The New York Times.La 7 aprilie 2009, peste
10.000 de tineri moldoveni au protestat împotriva conducerii comuniste a
ţării, devastând clădirile guvernamentale şi opunând rezistenţă
poliţiei. Tinerii s-au organizat prin intermediul reţelelor de socializare
Twitter şi Facebook.
Principala cauză a protestelor a constituit-o alegerile parlamentare, în
cadrul cărora Partidul Comuniştilor a câştigat 50 de procente din voturi,
suficiente pentru a alege preşedintele şi a modifica Constituţia. Deşi se
estima că Partidul Comuniştilor va câştiga din nou alegerile, ceea ce s-a
şi întâmplat, partidele de opoziţie i-au acuzat de fraudă. Protestele au
demonstrat că cea mai săracă ţară din Europa este profund divizată.
Într-un fel, Moldova duce aceeaşi luptă pe care au dus-o Georgia şi Ucraina,
în încercarea lor de a se îndrepta spre Occident, după decenii întregi de
influenţă rusă.
Istoria Moldovei este complicată datorită faptului că aceasta a fost
dominată de mai multe ţări: în ultimele două secole, teritoriul care era
odată numit Basarabia, a fost condus de către ţarul rus timp de 106 ani, de
regele României timp de 22 de ani şi mai apoi de către Uniunea Sovietică
timp de 51 de ani. Două treimi din componenţa etnică a ţării o constituie
românii şi doar o optime – ruşii.
După aproape două decenii de independenţă, cetăţenii Moldovei îşi pun
încă semne de întrebare la capitolul identităţii, întrebându-se cine
sunt. Această întrebare „s-a aprins” în aprilie 2009, când a avut loc un
protest violent împotriva regimului comunist. Protestatarii, în mare parte
tineri cu vârsta în jurul a 20 de ani, susţin că vor cu disperare să pună
capăt perioadei sovietice şi să se integreze în Europa. Multe persoane în
etate însă se simt solidare cu Rusia şi consideră protestele un complot
organizat de către vecinul din vest, România, pentru a-i răpi
suveranitatea.Odată cu declararea independenţei faţă de Uniunea Sovietică,
Parlamentul Moldovei a schimbat alfabetul chirilic cu cel latin, iar limba rusă
a fost înlocuită cu limba română.
Ora a fost schimbată cu cea de la Bucureşti, iar guvernul a arborat un nou
drapel, de fapt identic cu cel al României.Unificarea cu România a devenit
ulterior o problemă politică de prim plan. Un actor politic din Moldova, Iurie
Roşca, s-a pronunţat în favoarea unirii Moldovei cu România, pentru a
constitui din nou „România Mare”. Dar idea a venit ca un „blestem”
pentru vorbitorii de limbă rusă - elitele Erei Sovietice, care au constituit o
pătrime din populaţie. În 2001, după un deceniu de capitalism dezordonat,
ţara a ajuns în faliment, fiind un pas înapoi spre vechea orânduire.
Astfel, electoratul l-a ales drept preşedinte pe Vladimir Voronin, cel care a
promis să readucă stabilitatea pe care le-a oferit-o fosta Putere Sovietică
şi eventual să formeze o uniune cu Rusia şi Belarus. Din acel moment,
problema reunificării cu România suferă un eşec. Arcadie Barbăroşie,
directorul executiv al Institutului de Politici Publice, o organizaţie
independentă de cercetare, a declarat că doar 15 la sută din moldoveni ar
sprijini unirea cu România, dacă un referendum ar avea loc acum. Elitele
politice, între timp, şi-au pierdut interesul faţă de această problemă din
motive pragmatice.
Această întrebare însă n-a fost pusă deoparte. În 2006, preşedintele
României, Traian Băsescu, a spus: „Reunificarea Moldovei cu România va avea
loc doar în cadrul Uniunii Europene şi nu pe o altă cale”. Problema a fost
pusă din nou în discuţie atunci când drapele româneşti au fost arborate pe
două dintre instituţiile de stat ale Moldovei. Liderii partidelor de opoziţie
au respins acuzaţiile precum că ei ar fi arborat drapelele, spunând despre
comunişti că, prin aceste acuzaţii, încearcă să abată cetăţenii de la
adevăratele probleme ale societăţii.
Sursa: The New York Times