Ucrainenii aleg duminică între Rusia și Rusia

Câștigător în 2004, dar înlăturat de Revoluția Portocalie, Victor Ianucovici se va întâlni după toate probabilitățile, cu fosta țarină a gazului și actuală șefă a guvernului Iulia Timoșenko, în runda decisivă a alegerilor.

Ucrainenii merg duminică la urne pentru a vota în primul tur al scrutinului care urmează să desemneze noul președinte. “Nou”, pentru că, la cum arată sondajele, actualul președinte, Victor Iușcenco, deși mai are dreptul la un mandat, nu are practic nici o șansă de a învinge.  Cele mai recente estimări arată că duelul final se va da între Iulia Timoșenco și Victor Ianucovici, prorusul având un ușor avantaj.

Triou-ul Iușcenco- Ianucovici-Timoșenco  domină de ani buni politica de la Kiev,  dar încleștările dintre ei i-au gonit pe investitorii străini și au paralizat într-o mare măsură procesul legislativ, potrivit MarketWatch.com. Ucrainenii nu pot decât să spere că alegerile vor pune capăt incertitudinii politice care numai bine nu poate să facă unei țări lovite în plin de criza economică. În 2009, mai ales din cauza scăderii exporturilor de oțel, economia Ucrainei s-a contractat cu 15%.

Analiștii sunt însă sceptici că odată instalat un nou șef de stat se va instaura și armonia politică, informează AFP. Aceasta pentru că nici unul dintre candidați nu poate strange în jurul său o majoritate consistentă în Radă.  Cel puțin FMI promite că va reîncepe discuțiile cu guvernul de la Kiev imediat după alegeri. Fondul a aprobat un împrumut de 16,4 miliarde de dolari, dar a suspendat virarea tranșelor din cauza eșecului guvernului de-a implementa reforme economice drastice.

Timoșenco promite că de va deveni șefă a statului, va aduce Ucraina între frontierele Uniunii Europene în termen de 5 ani , iar Ianucovici promite să întărească statul de drept. Interesant este că ambii candidați sunt acuzați și se acuză reciproc de înclinații pro-ruse. Așa cum scrie BusinessWeek, Rusia este într-o poziție de “și așa-i bine, și așa-i bine”, mai ales că relația dintre Moscova și Kiev este importantă pentru ambele părți. Rusia are nevoie de Ucraina ca să-și transporte gazul natural spre Europa, în contextul în care gazoductele South și Nord Stream sunt departe de materializare, iar Ucraina, așa cum s-a întâmplat anul trecut, dârdâie la propriu dacă Gazprom reduce volumul de gaz sau majorează arbitrar prețul metrului cub.

Polarizarea puternică a ucrainenilor amintește de situația similar din România înaintea alegerilor din noiembrie 2009. De fapt, recent, jurnaliștii ucraineni vorbeau de “românizarea” scrutinului. În ultimele luni, exact ca în România, s-au aruncat în luptă înregistrări audio expertizate, imperii mediatice și financiare. Dacă mai punem la socoteală și o lege electorală proaspătă, criticată vehement de OSCE, și acuzațiile de fraudă aruncate împotriva lui Ianucovici de Iulia Timoșenco încă de la începutul campaniei electorale, asemănările devin evidente.

Sursa: REALITATEA.NET